Alte acțiuni UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

În cadrul acordului de la Paris privind schimbările climatice, UE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% în toate sectoarele economice până în 2030 prin comparație cu nivelurile din 1990.

În afara obiectivelor referitoare la emisiile provenite de la autovehicule, deputații europeni au mai adoptat și alte măsuri pentru ca UE să-și poată respecta acest angajament:

  1. schema de comercializare a cotelor de emisii, pentru industrie
  2. obiective naționale obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectoarele neindustriale
  3. folosirea pădurilor pentru a compensa emisiile de CO2.

Unul din principalele argumente împotriva adoptării vehiculelor cu propulsie electrică, ca alternativă la cele echipate cu motoare termice, este că folosirea acestora nu face decât să mute sursa poluării de sub capota maşinii către cea mai apropiată instalaţie de generare a energiei electrice. Răspunsul preferat la această dilemă este acela că reţeaua de distribuţie a energiei electrice conectează şi multe surse regenerabile (parcuri eoliene, solare, generatoare hidroelectrice, atomoelectrice), încât aportul net de emisii poluante în atmosferă va fi mai mic decât dacă ardem pur şi simplu benzina/motorina din rezervor.

Cel puţin în Germania, cifrele arată contrariul. Centralele pe cărbune încă au un rol important în acoperirea necesarului de energie electrică la nivel naţional. Punând la socoteală pierderile apărute pe traseul de distribuţie a energiei electrice la consumatori, cât şi ineficienţa procesului de încărcare a acumulatorilor, rezultă că emisiile de CO2 atribuite vehiculelor electrice sunt cu 11%-28% mai mari decât la maşinile diesel.

Lasă un comentariu

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe